CABINET DE PSIHOTERAPIE - Bucuresti - SERVICII

Stima de sine

Stima de sine se bazeaza pe trei componente: încrederea în sine, conceptia de spre sine, iubirea de sine. O buna dozare a fiecareia dintre aceste trei componente este indispensabila pentru a obtine o stima de sine armonioasa. Între cele trei componente ale stimei de sine exista legaturi de interdependenta: iubirea de sine (a te respecta indiferent de ceea ce ti s-a întâmplat) faciliteaza o conceptie despre sine pozitiva (a crede în capacitatile tale, a te proiecta în viitor) care la rândul sau, influenteaza favorabil încrederea în sine (a actiona fara teama excesiva de esec si de judecata altuia).

IUBIREA DE SINE Este elementul cel mai important. A ne stima înseamna a ne evalua, dar a ne iubi nu suporta nici o conditie: ne iubim în ciuda defectelor si limitelor, în ciuda esecurilor si înfrângerilor, pur si simplu pentru ca o voce interioara, timida, ne spune ca suntem demni de iubire si respect. Aceasta iubire neconditionata nu depinde de performantele noastre, ea aratând ca ne putem regrupa dupa esecuri. Ea nu ne fereste de suferinta sau de îndoiala în cazul unor dificultati, dar ne apara de disperare. Iubirea de sine depinde în mare parte de dragostea pe care ne-au împartasit-o familia noastre atunci când eram copii, si de "hrana afectiva", care ne-a fost daruita.

CONCEPTIA DESPRE SINE Parerea pe care o avem despre noi, aceasta evaluare fondata sau mai putin fondata, a calitatilor si defectelor noastre, este al doilea stâlp al stimei de sine. Nu este vorba doar de cunoasterea de sine; importanta nu este realitatea lucrurilor, ci convingerea de a fi detinatori ai calitatilor sau defectelor, ai potentialitatilor si limitelor. Este un fenomen în care subiectivitatea joaca un rol esential. Aceasta conceptie pe care o avem despre noi însine o datoram mediului nostru familial si în special proiectelor pe care parintii nostri le fac pentru noi.

În unele cazuri copii sunt împovarati în mod inconstient de catre parinti sa îndeplineasca ceea ce ei însisi nu au putut sau nu au stiut sa realizeze în viata lor. Este ceea ce se numeste "copilul însarcinat cu o misiune".

ÎNCREDEREA ÎN SINE A treia componenta a stimei de sine, încrederea în sine se aplica în special la actele noastre. A fi încrezator, înseamna, a considera ca esti capabil sa actionezi într-o maniera adecvata în situatiile importante (Lelord, C.Andre, 1999). Contrar iubirii de sine, si mai ales, conceptiei de sine, încrederea în sine nu este prea dificil de identificat; pentru aceasta este suficient doar sa te întâlnesti frecvent cu persoana, sa observi cum se comporta în situatii noi sau neprevazute, în care exista o miza, sau daca este coplesita de dificultati în realizarea a ceea ce are de îndeplinit. Încrederea în sine provine în principal din modul de educatie transmisa de familie sau de scoala.